The L-Space Web

Moartea şi Ce Vine După

O scurtă poveste din Lumea Disc
De Terry Pratchett

Copyright © Terry Pratchett 2002


Când Moartea îl întâlni pe filozof, filozoful spuse, cam entuziasmat:

- În acest moment, îţi dai seama, sunt şi mort şi viu.

Dinspre Moarte se auzi un oftat. Unul din ăia, gândi. Iarăşi o să fie vorba despre cuantum. Nu putea să sufere să aibe de-a face cu filozofii. Mereu încercau să scape basma curată.

- Vezi tu, spuse filozoful în timp ce Moartea, nemişcat, privea nisipul vieţii sale scurgându-se în clepsidră, totul este compus din particule minuscule, care au proprietatea ciudată de a se afla în mai multe locuri în acelaşi timp. Dar lucrurile compuse din particule minuscule au tendinţa de a fi într-un singur loc la un moment dat, ceea ce nu pare în regulă din perspectiva teoriei cuantice. Pot continua?

DA, DAR NU LA NESFÂRŞIT, spuse Moartea. TOTUL ESTE TRECĂTOR. Nu îşi mută privirea de pe nisipul ce se rostogolea.

- Bun, atunci, dacă suntem de acord că există un număr infinit de universuri, problema e rezolvată! Dacă există un număr infinit de universuri, patul ăsta se poate afla în milioane dintre ele, în acelaşi moment!

SE MIŞCĂ?

-Ce?

Moartea indică patul, dintr-o mişcare a capului. Spuse:

ÎL SIMŢI CĂ SE MIŞCĂ?

- Nu, pentru ca există şi un milion de versiuni ale persoanei mele. Şi... acum vine partea frumoasă... în unele dintre ele nu-s pe cale să mor! Orice e posibil!

Moartea bătu cu degetul în mânerul coasei în timp ce analiza ideea.

ŞI DE FAPT VREI SĂ SPUI CĂ...?

- Păi, nu sunt tocmai pe moarte, aşa-i? Nu mai eşti chiar aşa o certitudine.

Moartea oftă. Spaţiul, îşi spuse. Asta era problema. În lumile veşnic înnorate nu se întâmpla aşa ceva. Dar deîndată ce oamenii vedeau spaţiul în toată măreţia lui, creierele lor se extindeau ca să-ncerce să-l umple.

- N-avem nici un raspuns, de?, spuse filozoful muribund. Ne simţim un pic de modă veche, aşa-i?

ASTA ESTE CU SIGURANŢĂ O GHICITOARE, spuse Moartea. Pe vremuri se rugau, gândi. Totuşi, nu fusese niciodata convins de eficienţa rugăciunilor. Se mai gândi ceva vreme, apoi spuse:

SI ÎŢI VOI RĂSPUNDE ASTFEL: ÎŢI IUBEŞTI SOŢIA?

- Ce?

DOAMNA CARE TE-A ÎNGRIJIT. O IUBEŞTI?

- Da. Bineînţeles.

ÎŢI POŢI IMAGINA VREO CIRCUMSTANŢĂ ÎN CARE, FĂRĂ CA TRECUTUL TĂU SĂ FIE SCHIMBAT ÎN VREUN FEL, AI RIDICA ACUM UN CUŢIT ŞI AI ÎNJUNGHIA-O? DE EXEMPLU?

- Categoric nu!

DAR TEORIA TA PRESUPUNE CĂ AŞA TREBUIE SĂ FACI. ESTE CÂT SE POATE DE POSIBIL ŢINÂND CONT DE LEGILE FIZICE ALE UNIVERSULUI, ŞI ÎN CONSECINŢĂ TREBUIE SĂ SE ÎNTÂMPLE, ŞI ÎNCĂ DE MAI MULTE ORI. FIECARE MOMENT ESTE UN MILIARD DE MILIARDE DE MOMENTE, IAR ÎN ACELE MOMENTE TOT CE ESTE POSIBIL ESTE INEVITABIL. ÎNTREAGA ETERNITATE, MAI DEVREME SAU MAI TÂRZIU, DEVINE UN SINGUR MOMENT.

- Dar cu siguranţă avem libertatea de a alege între-

OARE? TOT CEEA CE SE POATE ÎNTÂMPLA TREBUIE SĂ SE ÎNTÂMPLE. TEORIA TA SPUNE CĂ PENTRU FIECARE UNIVERS CARE SE FORMEAZĂ PENTRU A PRIMI RĂSPUNSUL TĂU NEGATIV TREBUIE SĂ EXISTE UNUL CARE SĂ-ŢI PRIMEASCĂ RĂSPUNSUL AFIRMATIV. DAR TOCMAI AI SPUS CĂ N-AI COMITE NICIODATĂ O CRIMĂ. ÎNSĂŞI ESENŢA COSMOSLUI TREMURĂ ÎN FAŢA NECLINTITEI TALE CERTITUDINI. MORALITATEA TA DEVINE O FORŢĂ LA FEL DE PUTERNICĂ PRECUM GRAVITAŢIA. Şi, îşi spuse Moartea, spaţiul are de dat ceva socoteală.

- Ăsta a fost sarcasm?

DE FAPT, NU. SUNT IMPRESIONAT ŞI INTRIGAT. IDEEA PE CARE MI-AI PREZENTAT-O DOVEDEŞTE EXISTENŢA A DOUĂ LOCURI CARE PÂNĂ ACUM ŢINEAU DE MITOLOGIE. UNDEVA, EXISTĂ UN LOC UNDE TOATĂ LUMEA A FĂCUT ALEGEREA CORECTA, ALEGEREA MORALĂ, ALEGEREA CARE A MAXIMIZAT FERICIREA SEMENILOR SĂI. EVIDENT, EXISTĂ PE UNDEVA ŞI RUINA FUMEGÂNDĂ A LUMII CELOR CARE N-AU FĂCUT LA FEL...

- Ei, haide! Ştiu unde baţi, şi îţi spun de-acum că n-am crezut niciodată în tâmpeniile alea cu Raiul şi Iadul!

Camera devenea tot mai întunecată. Strălucirea albăstruie de pe lama coasei Morţii incepea să devină evidentă.

UIMITOR, spuse Moartea. REALMENTE UIMITOR. DĂ-MI VOIE SĂ-ŢI FAC ALTĂ SUGESTIE: ANUME CĂ NU SUNTEŢI NIMIC ALTCEVA DECÂT O SPECIE MAI NOROCOASĂ DE MAIMUŢE CARE SE CHINUIE SĂ ÎNŢELEAGĂ COMPLEXITĂŢILE CREAŢIEI PRIN INTERMEDIUL UNUI LIMBAJ CARE A EVOLUAT CA SĂ VĂ PERMITA SĂ VĂ SPUNEŢI UNII ALTORA UNDE SUNT FRUCTELE MAI COAPTE?

Respirând cu greu, filozoful reuşi să grăiască:

- Nu mai vorbi prostii!

REMARCA MEA NU ERA DISPREŢUITOARE. AVÂND ÎN VEDERE CIRCUMSTANŢELE, AŢI REUŞIT FOARTE MULTE.

- Da, cu siguranţă am scăpat de superstiţiile depăşite!

BRAVO. AŞA TE VREAU. DOREAM NUMAI SĂ FIU SIGUR.

Moartea se aplecă uşor înspre filozof.

ŞI CUNOŞTI TEORIA CONFORM CĂREIA STAREA UNEI PARTICULE ESTE NECUNOSCUTĂ PÂNĂ CÂND NU ESTE OBSERVATĂ? ÎNŢELEG CĂ ADESEA ESTE IMPLICATĂ ŞI O PISICĂ ÎNTR-O CUTIE.

- A, da, sigur, spuse filozoful.

BUN, spuse Moartea. Ultimul fir de lumină dispăru iar Moartea zâmbi.

EU TE VĂD...


"Moartea si ce Vine Dupa" a fost scrisa initial pentru, si a fost publicata pe pagina Timehunt (http://www.timehunt.com/timehunt.html), un site de jocuri care contine o serie progresiva de puzzle-uri.

Site-ul L-Space Web a primit permisiunea de a publica acest text, dar Terry Pratchett isi rezerva drepturile de reproducere si conexe ale acestei nuvele.

Traducerea de fata a putut fi publicata prin bunavointa Editurii Noesis.


[Up]
This section of L-Space is maintained by The L-Space Librarians

The L-Space Web is a creation of The L-Space Librarians
This mirror site is maintained by The L-Space Librarians